{"id":74,"date":"2019-08-10T14:01:54","date_gmt":"2019-08-10T14:01:54","guid":{"rendered":"http:\/\/solca.ro\/new\/?page_id=74"},"modified":"2019-08-10T14:01:55","modified_gmt":"2019-08-10T14:01:55","slug":"descriere-geografica","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/solca.ro\/index.php\/descriere-geografica\/","title":{"rendered":"Descriere geografica"},"content":{"rendered":"\n

Ora\u015ful Solca se afl\u0103 situat \u00een marginea estic\u0103 a Obcinilor Bucovinei (Obcina Mare), unde se intersecteaz\u0103 la poalele Min\u0163ilor Carpa\u0163i Paralela de 47\u00b042′ latitudine nordic\u0103 \u015fi meridianul 25\u00b050′ longitudine estic\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Solca este a\u015fezat\u0103 pe valea cursului mijlociu al r\u00e2ului Solca, afluent de dreapta al Sucevei, la o distan\u0163\u0103 de 23 km de mun. R\u0103d\u0103u\u0163i, 32 km de ora\u015ful Gura Humorului, 48 km de re\u015fedin\u0163a jud. Suceava \u015fi 464 km de Bucure\u015fti \u015fi se \u00eenvecineaz\u0103 cu localit\u0103\u0163ile Marginea \u015fi Arbore la nord, Cacica la sud, Boto\u015fana \u015fi Cajvana la est \u015fi M\u00e2n\u0103stirea Humorului \u015fi Sucevi\u0163a la vest.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Re\u0163eaua hidrografic\u0103 a localit\u0103\u0163ii Solca este format\u0103 din r\u00e2ul Solca \u015fi p\u00e2raiele Morii (Poieni), Solone\u0163, Racova \u015fi afluen\u0163ii acestora. Apele st\u0103t\u0103toare sunt reprezentate sub forma c\u00e2torva iazuri \u015fi a unor acumul\u0103ri de ap\u0103: trei \u00een partea de nord a ora\u015fului, cunoscute sub numele de \u201cTrei Iazuri\u201d \u015fi una pe p\u00e2r\u00e2ul Solcu\u0163a. Lacul de acumulare format \u00een spatele barajului construit pe Solcu\u0163a \u00een 1978, constituie principala surs\u0103 de ap\u0103 a ora\u015fului, dar \u015fi o poten\u0163ial\u0103 surs\u0103 energetic\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

 R\u00e2ul Solca \u00ee\u015fi adun\u0103 apele din p\u00e2r\u00e2ul \u201cIzvor\u201d\n\u015fi p\u00e2r\u00e2ul \u201cSolcu\u0163a\u201d str\u0103b\u0103t\u00e2nd \u00een calea sa, de la vest la est,  localitatea Solca , comuna Arbore \u015fi satul\nGura Solcii. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

          Localitatea\nSolca are un relief specific regiunii de contact dintre Podi\u015ful Sucevei \u015fi\nObcinele Bucovinei.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Teritoriul urban al Solcii\napar\u0163ine extremit\u0103\u0163ii vestice a Podi\u015fului Sucevei \u015fi are un aspect depresionar.\nAltitudinea de 520 m  a depresiunii se ridic\u0103\nbrusc spre vest, unde se g\u0103se\u015fte un deal al c\u0103rui nume are o rezonan\u0163\u0103 istoric\u0103\n– Dealul lui Vod\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Tot spre vest, dup\u0103 mai\nmulte culmi \u00eemp\u0103durite, se afl\u0103 o grupare de st\u00e2nci imense, renumite,  intrate \u00een tradi\u0163ia locului sub numele de\nPietrele Muierilor.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Spre sud se vede\n\u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se seme\u0163 un pisc, numit Pinul Mare, din care se desprinde o culme\ncare dup\u0103 ce coboar\u0103 p\u00e2n\u0103 aproape de nivelul depresiunii se \u00eenal\u0163\u0103 din nou la\nmarginea de est a localit\u0103\u0163ii \u00eentr-un deal numit Dealul Lupului (507,5 m).\nDealul Lupului \u00ee\u015fi pierde domol \u00een\u0103l\u0163imea spre centrul comunei Poieni Solca \u015fi\nzona depresionar\u0103 a Solcii \u015fi brusc spre localitatea Arbore.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Datorit\u0103\na\u015fez\u0103rii sale ora\u015ful Solca, asemeni \u00eentregului jude\u0163 Suceava, are o clim\u0103\ntemperat-continental\u0103, dar cu o nuan\u0163\u0103 ce rezult\u0103 din sinteza climatului montan\ncu climatul de podi\u015f. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

          Lipsa unor \u00eenregistr\u0103ri meteorologice\nsistematice pe parcursul unor perioade mai lungi de timp nu ne d\u0103 posibilitatea\ncunoa\u015fterii mai profunde a evolu\u0163iei climatului local. Datele care exist\u0103\nast\u0103zi pot caracteriza \u00eens\u0103 cu suficient\u0103 precizie aspectele generale actuale\nale climei, aspecte care, credem noi, nu sunt cu mult diferite de cele\nexistente de-a lungul istoriei acestei comunit\u0103\u0163i umane.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

          Astfel, \u00een ceea ce prive\u015fte\ntemperaturile medii ale anului, acestea sunt: 6\u00b0C –  temperatura medie a anului; 21\u00b0C –\ntemperatura medie a verii; -8\u00b0C – temperatura medie a iernii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

          Nu exist\u0103 o eviden\u0163\u0103 a temperaturilor\nminime \u015fi maxime \u00eenregistrate pe plan local, dar se poate spune c\u0103 \u00een timpul\niernii se \u00eenregistreaz\u0103 \u015fi temperaturi sub -25\u00b0C, iar vara temperaturile\naerului dep\u0103\u015fesc uneori 30\u00b0C. Aceast\u0103 amplitudine dovede\u015fte caracterul\ncontinental relativ moderat al climatului ora\u015fului Solca.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

           \nFenomenul \u00eenghe\u0163ului apare cel mai devreme \u00een lunile octombrie, iar cele\ndin urm\u0103 zile de \u00eenghe\u0163 se \u00eent\u00e2lnesc chiar \u015fi pe la \u00eenceputul lunii mai. La fel\nprimele \u015fi ultimile ninsori <\/strong><\/p>\n\n\n\n

          <\/strong>Precipita\u0163iile medii anuale sunt de 820 mm. Aceast\u0103 cantitate ar fi\n\u00eendestul\u0103toare pentru trebuin\u0163ele agriculturii dac\u0103 ar fi r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 egal pe\nteritoriul localit\u0103\u0163ii \u015fi \u00een cursul anului. <\/strong>\u00cen realitate lucrurile nu se petrec\na\u015fa, deoarece intervin o serie de factori, printre care, \u00een primul r\u00e2nd, cei ce\n\u0163in de relief, provoc\u00e2nd unele varia\u0163ii. Astfel, \u00een unii ani zona montan\u0103 \u015fi\nchiar cea depresionar\u0103 a localit\u0103\u0163ii beneficiaz\u0103 de un regim pluviometric\nnormal sau \u00een exces.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

          V\u00e2nturile sunt determinate de\ncircula\u0163ia general\u0103 a maselor de aer pe direc\u0163ia vest-est, cea mai mare\nfrecven\u0163\u0103 av\u00e2nd-o v\u00e2nturile care bat dinspre vest. Intensitate lor dep\u0103\u015fe\u015fte\nrareori 60 km\/h, iar furtunile sunt extrem de rare \u015fi se produc de obicei vara.\nRemarcabile sunt brizele de munte care ziua contribuie la ridicarea ce\u0163urilor,\niar noaptea coboar\u0103 aerul \u00eenc\u0103rcat cu ioni \u015fi miros pl\u0103cut de r\u0103\u015fin\u0103\nr\u0103sp\u00e2ndindu-l \u00een \u00eentreaga depresiune. Calmul atmosferic acoper\u0103 o bun\u0103 parte\ndin an, cea mai pl\u0103cut\u0103 perioad\u0103 fiind lunile iunie-octombrie.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

          Climatul, posibilit\u0103\u0163ile curative ale\napei, aerului, p\u0103durilor, existen\u0163a unor condi\u0163ii bune de cazare au f\u0103cut din\nSolca, \u00eenc\u0103 de la mijlocul sec. al XIX\u2011lea una din sta\u0163iunile balneoclimaterice\n\u015fi de tratament dintre cele mai renumite din Bucovina.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cadrul natural \u00een care se\ng\u0103se\u015fte ora\u015ful nostru dispune de resurse valoroase de p\u0103duri, p\u0103\u015funi, f\u00e2ne\u0163e,\nsol, ape de suprafa\u0163\u0103 cu poten\u0163ial piscicol \u015fi hidroenergetic, izvoare cu ape\ndulci, minerale \u015fi slatini, roci de construc\u0163ie, fond cinegetic. Unele din\naceste resurse precum sarea din slatini, lemnul, rocile de construc\u0163ie au fost\nexploatate \u015fi valorificate \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri. De o importan\u0163\u0103\ndeosebit\u0103 pentru oamenii acestor locuri \u00eenc\u0103 din timpuri str\u0103vechi au fost\nizvoarele, at\u00e2t cele obi\u015fnuite cu ap\u0103 limpede \u015fi rece, c\u00e2t \u015fi cele clorurate sodice\n\u015fi mineralizate. Cele mai c\u0103utate izvoare clorosodice se g\u0103sesc \u00een locul numit\nSlatina Mare (650 m), iar pe versantul st\u00e2ng al p\u00e2r\u00e2ului Solcu\u0163a sub Muntele\nCerbul exist\u0103 un izvor de ap\u0103 mineral\u0103 numit „Burcut”.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Fauna\nlocal\u0103 este deosebit de divers\u0103 fiind reprezentat\u0103 de iepuri, veveri\u0163e, vulpi,\nlupi, ur\u015fi, mistre\u0163i, c\u0103prioare, cerbi carpatini, precum \u015fi multe specii de\np\u0103s\u0103ri (uliul, bufni\u0163a, co\u0163ofana, cioc\u0103nitoarea, cucul, cioc\u00e2rlia, pot\u00e2rnichea,\npitpalacul, pi\u0163igoiul, gugu\u015ftiucul, vrabia, cioara etc.). Pe\u015ftii cei mai\nr\u0103sp\u00e2ndi\u0163i sunt carasul, crapul, linul (iazuri); cleanul (p\u00e2raiele satului\nPoieni). P\u0103str\u0103vul, care popula c\u00e2ndva apele Solcu\u0163ei, a disp\u0103rut \u00een\ntotalitate.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

          Poten\u0163ialul cinegetic cu importante\nfonduri de iepure, vulpe, lup, urs, mistre\u0163, c\u0103prior, cerb a f\u0103cut din\nv\u00e2n\u0103toare o pasiune \u015fi pentru unii locuitori ai Solcii.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

          Solurile cu o frecven\u0163\u0103 mai mare sunt\ncele argiloiluviale brune \u015fi podzolice (pe pantele dealurilor \u015fi zonele mai\n\u00eenalte), cernoziomurile levigate \u015fi solurile erodate (de-a lungul re\u0163elei\nhidrografice)<\/strong>17<\/strong>. \u00cen func\u0163ie de specificul acestor soluri, de\nvegeta\u0163ie \u015fi al\u0163i factori fizico-geografici, precum \u015fi de unii factori\nsubiectivi umani, \u00een localitatea Solca s-a creat o economie agricol\u0103 complex\u0103,\nzootehnic\u0103, cerealier\u0103 \u015fi de plante tehnice.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

          Beneficiind de o pozi\u0163ie geografic\u0103\nfavorabil\u0103 \u015fi de resurse variate, perimetrul localit\u0103\u0163ii Solca a constitutit de\ntimpuriu un loc propice dezvolt\u0103rii vie\u0163ii umane. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u0102I\nDE ACCES<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Principalele drumuri care\ntraverseaz\u0103 ora\u015ful \u015fi asigur\u0103 leg\u0103tura cu localit\u0103\u0163ile \u00eenvecinate sunt: <\/strong><\/p>\n\n\n\n

* Drumul na\u0163ional DN 2E\n(P\u0103ltinoasa \u2013 Marginea) care traverseaz\u0103 localitatea prin zona sa central\u0103 \u015fi\nface leg\u0103tura \u00eentre drumul european E576 cu traseul turistic rutier al\nobiectivelor religioase Putna – Moldovi\u0163a<\/strong><\/p>\n\n\n\n

* Drumul na\u0163ional DN 2K\n(Solca \u2013 Arbore \u2013 Mili\u015f\u0103u\u0163i) care leag\u0103 localitatea de conexiunea la drumul\neuropean E85.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ora\u015ful Solca se afl\u0103 situat \u00een marginea estic\u0103 a Obcinilor Bucovinei (Obcina Mare), unde se intersecteaz\u0103 la poalele Min\u0163ilor Carpa\u0163i Paralela de 47\u00b042′ latitudine nordic\u0103 \u015fi meridianul 25\u00b050′ longitudine estic\u0103. Solca este a\u015fezat\u0103 pe...<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/solca.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/74"}],"collection":[{"href":"http:\/\/solca.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/solca.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/solca.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/solca.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=74"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/solca.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/74\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":75,"href":"http:\/\/solca.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/74\/revisions\/75"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/solca.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=74"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}